Ma numesc Jack! Pana acum cateva luni, nu aveam asa ceva..adica un nume! Oamenii ma strigau javra, imputitule, chiorule, maidanezule, etc. Da, asa este..am fost candva un MAIDANEZ!
Si astazi, dupa o ora de joaca, m-am uitat cu ochiul meu ciudat la ea si am rugat-o pe vrajitoare, sa iti scrie tie OMULE, cateva randuri.
M-am nascut probabil intre gunoaie. Sau poate intro curte, unde nu a mai fost loc si pentru mine. Nici eu nu stiu cum am supravietuit, insa asa a fost sa fie. Am inceput sa cresc si am inteles ca locul meu este acolo..intre gunoaie!
Am tremurat de frig in ploaia rece si in zapada, adapostit doar de o bucata de carton si eram convins ca asa este normal sa fie. Ca asa mi-a fost scris si asa este normal. M-am resemnat si in zilele cand am cautat cu disperare un colt de paine, insa tot ce gaseam erau doar cateva firmituri inghetate.
Uneori, cand nu mai suportam foamea, ma apropiam de cate o curte si priveam prin gard, cu jind, la un tomberon, unde sigur as fi gasit cateva resturi. Daca eram norocos primeam o strachina de mancare, alteori insa doar o strachina cu apa oparita, direct in cap.
Fugeam atunci disperat si nu mai eram atent pe unde alerg. Asa am nimerit si sub rotile masinii. Eram speriat si infometat. Si am lasat capul plecat, rusinat. Cerusem doar un colt de paine.
M-am intors la gunoaiele mele si am zacut acolo, indurand durerea, foamea si frigul. Pesemne ca asa era corect sa fie..probabil ca eu sunt vinovat….tu Omule stii mai bine! Daca ai ales sa ma lasi acolo, te-ai gandit probabil, ca asa imi va fi cel mai bine.
Stiam deja ca locul meu este acolo, pe maidan si m-am speriat groaznic intr-o zi, cand s-a oprit langa mine o masina. O vrajitoare cu parul valvoi, s-a apropiat de mine si m-a mangaiat. Am incercat sa ma ascund, pentru ca din cate imi aminteam, mainile sunt facute doar pentru a ma lovi! Si nu am inteles ce vrea de la mine..paine nu aveam nici macar pentru mine!
Dar, eram prea slabit pentru a mai fugi. Am lasat-o sa ma ia in brate si sa ma duca unde vrea ea. Nu mai aveam putere si ma gandeam ca daca ma ucide, poate voi scapa macar de foame si de frig. Cu durerea ma obisnuisem.
Nu m-a ucis! M-a adus aici, la depozitul vrajitoresc si mi-a dat o strachina cu mancare. Una doar a mea. M-am uitat mirat si nu intelegeam de ce face atata risipa. Imi era rusine pentru ca stiam ca miros a gunoi si am purici. Am incercat sa nu misc prea mult si am mancat doar un pic, de teama sa nu creada ca sunt un lacom.
Asteptam cuminte sa ajung inapoi la maidanul meu. Insa zilele au trecut si vrajitoarea nu avea nici un gand sa ma duca acasa la mine. Imi tot umplea strachina cu mancare si pe deasupra imi dadea si apa. O apa buna si curata, nu precum cea din baltoaca din care eram obisnuit sa beau.
Intr-o zi ne-am certat insa groaznic. M-a spalat! Am crezut ca voi muri in chinuri. Ba mai mult, a adus o creatura ciudata care m-a intepat! Se uita mandra la mine si imi tot spunea..acum esti deparazitat! Cred ca aveam ciuma, ca tare ciudat mai suna asta.
Au trecut cateva luni de atunci. Am fost angajat cu norma intreaga sa pazesc depozitul. Primesc mancare, apa curata si am un cotet doar al meu! Din cand in cand am voie sa ma joc in depozit si sa rontai ce vreau eu. Am invatat sa marai strainii care se aproprie de usa noastra. Sa stie tot satul, ca acum sunt Paznic de temut!
Maidanul mi-l amintesc doar atunci cand visez urat. Dar nu cred ca voi uita niciodata foamea, frigul si ploaia rece!
Si te rog astazi pe tine Omule..care candva m-ai aruncat la gunoi…este adevarat, suntem multi…dar nu ne lasa acolo ..nici pe strada, nici in gunoaie. Pentru ca ne este frig si foame. Pentru ca nu stim sa luptam. Si nu ne este bine. Locul nostru este langa tine, sa te pazim de oameni care sunt mai rai decat noi, sa te facem sa zambesti cand esti trist, sa iti pazim curtea, sau depozitul, sau casa de la tara.
Eu am fost norocos, sunt caine vrajitoresc acum…insa am auzit ca tu Omul vrei sa gresesti. Vrei sa ucizi! Sa ne ucizi nu doar cu arma ci in aceeasi masura si cu indiferenta de a ne lasa pe strazi si in mizerie.
NU NE UCIDE. ADOPTA-NE! TE ROG!
Articol scris in sprijinul campaniei ADOPTA- IUBESTE- ADORA!
1 Comentariu
Anonim
19 . 11 . 2014big LIKE!