Imi aduc aminte perfect ziua in care am scris primul articol pe acest blog. Era iarna, poate mai mult in sufletul meu decat afara. O iarna grea si urata, fara zapada, doar cu zoaie si noroi. Si gandeam atunci ca este singurul anotimp de care voi mai avea parte in viata asta. Dar, ca intr-o poveste frumoasa de iarna, un Prieten , un Om tare drag sufletului meu, a creat acest blog. M-a fortat sa ma exprim prin scris, sa ma ridic din zoaie si noroi si ma redescopar. Sa ma vad prin ochii lui, atunci cand orbisem, iar ochii mei vedeau doar intuneric. Mi-a dat poate cea mai importanta lectie de prietenie si iubire si a facut-o de la mii de kilometri distanta. Ma uimea diferenta dintre modul in care ma vedeam eu si “eu” cea din ochii lui.
Am inceput sa scriu, la inceput haotic si timid, apoi cu din ce in ce mai mult avant. Fanii blogului s-au inmultit, oamenii au inceput sa imi scrie la randul lor, sa ma felicite sau sa imi multumeasca pentru clipele de veselie si zambetele pe care le-au incercat, citind blogul meu. Incet, incet am inceput sa traiesc anotimpuri.
Si gandul de a scrie o carte a inceput sa incolteasca. Am scris in paralel doua carti de fapt. Ambele avand acelasi reper: prietenia! Prietenia vazuta prin ochii copiilor si prietenia vazuta prin ochii adultilor.
Recunosc, imi este mult mai draga lumea inocenta si plina de sensibilitate a copiilor. Si mi-am dorit ca prima mea carte sa le fie dedicata. Sa le aduca bucurie si zambete, sa le vorbeasca despre prietenie, familie si ambitie. Sa ii amuze dar in acelasi timp sa descopere in fata ochilor lor minunati, o lume in care prietenia nu tine cont de reguli, distanta sau principii. O lume a magiei, in care o vrajitoare si o zana isi unesc puterile pentru a salva un suflet. O lume asa cum mi-o doresc eu pentru fiecare copil si pentru fiecare copil din noi. O lume pe care o construim din momente frumoase, in care intindem mana dezinteresat celui de langa noi, o lume colorata si plina de zambete de care avem nevoie mai mult ca oricand.
O lume in care poti depasi orice obstacol, atunci cand ai alaturi prieteni adevarati si familia!
Este o carte despre prietenie. La modul simplu si nealterat. Si magia ei a functionat, pentru ca tot ceea ce s-a intamplat in jurul acestei carti, a avut ca izvor..Prietenia!
Simona Mantescu a devenit prietena mea in lumea fabuloasa a cateilor. Habar nu aveam la acel moment ca este editor. Un editor cu o experienta de o viata. Am avut nebunia de a-I trimite manuscrisul..iar ea a avt nebunia de spune Da! Il publicam!
Cateva luni, am tot “rumegat” treaba asta cu publicarea…si parca tot nu imi venea sa cred J. Pana cand, chiar de ziua de mea, m-am trezit cu un colet, continand “masterul”. Era oficial! Urma sa vad lumina tiparului.
Recunosc cu mana pe inima ca ceea ce s-a intamplat ulterior, m-a depasit si am clacat. Am ramas blocata nestiind ce sa fac mai departe. Imi lipsea curajul de a gandi ce va fi ulterior.
Si atunci, prietena mea Simona Butaru m-a scuturat si s-a mobilizat! A organizat cea mai frumoasa lansare de carte pe care mi-o puteam imagina.
Nu am absolut nici un merit in organizarea acestui eveniment. Simona Butaru a fost cea care a avut nebunia de a prezenta cartea Librariei Eminescu, iar ei ne-au primit cu bratele deschise si ne-au dat girul pentru aceasta lansare. Nu as fi avut curaj sa ma duc singura in veci. A facut acest lucru in locul meu …o prietena!
Si tot prietenii au fost cei care au facut ca ziua lansarii sa fie cu adevarat magica. Eu am clacat si am facut ceea ce m-a dus capul in momentul respectiv. Am desfacut o sticla de rom si un pachet de tigari. Am stat cu zana la barfa, ca in zilele bune si am facut coronite de craciun, de care nu avea nimeni nevoie in acel moment.
Prietenii au fost cei care s-au organizat si m-au lasat spectator. Spectator al unei zile incredibile, care a fost exact esenta basmului Tinutul Vrajitoarelor!
Cu seara inainte am adormit pe canapea, cu ciobanescu’ in brate si am zis: da doamne sa fim macar 15 persoane maine la lansare. Cam atat credeam eu ca vor veni si atat am anuntat timid si libraria.
Au venit…habar nu am cate persoane exact. Stiu doar ca la un moment dat, Monica m-a anuntat ca s-a blocat libraria si oamenii stau pe holuri. Ma uitam prostita si nu imi venea sa cred. Apoi, am doar fragmente : prieteni vechi, prieteni noi in jurul meu, brate care ma strangeau cu dor si dragoste, flori superbe, prajituri primite cadou, baloane. Monica ma anunta disperata ca s-a epuizat tirajul de la raft si are nevoie de rezerva. S-a epuizat apoi si rezerva si imi ia exemplarele de pe masa!
A venit Haiduc, baiatul meu puternic, care mi-a facut onoarea de a imi trece pragul casei, cu iubirea lui imensa de catel, in drum spre viitoarea lui familie, care i-am ales-o cu tot sufletul. A venit cu parintii lui pentru a-mi fi alaturi.
Am primit un buchet imens de trandafiri roz si toata afectiunea expeditorului care nu a putut fi fizic alaturi de mine, dar in suflet a fost acolo! Iti multumesc ca existi in viata mea!
Nu a existat desfasurator si absolut nimic organizat concret. Prietenul meu, actorul Justinian Radu a citit cateva fragmente. Apoi Alexa Istrate a dat viata si ea personajelor mele. Oamenii radeau amuzati de replici si aplaudau. Eu aveam o expresie tampa pe chip si nu imi venea sa cred ce se intampla in jurul meu.
Au cantat “la rece”, fara band si fara negativ sisy Emilia Musala & Dragos. Once upon a December, Tale as old as Time..colinde…oamenii cantau si aplaudau cu ei. Eu eram tot teapana si ma gandeam cu groaza ca va trebui sa vorbesc. Si ce sa le zic?
Am reusit sa ma adun,am cautat privirea lui Adi, prietenul meu plin de forta , mi-am luat nepotul de mana si am vorbit. Cu emotie, cu lacrimi in ochi si cu sentimentul imens ca lumea ar trebui sa fie mereu exact asa! Ca in acea clipa magica in care am inceput sa vorbesc cu glas tremurat si plin de emotii, iar ei au lacrimat. Nu doar mama sau oamenii apropiati mie…aproape toti cei din sala. Magia mea a functionat!
Am dat autografe…multe multe…am pierdut sirul, mi-am tinut fanii in brate si i-am privit cu drag cum rasfoiesc basmul nerabdatori.
A fost o zi magica…o lectie adevarata despre Prietenie si Iubire! Ceea ce va doresc si voua! Tot timpul!
Sa avem puterea de a fi reali, de a fi cu adevarat prezenti In vietile noastre, de a avea curajul si nebunia sa traim cu sufletul deschis. Sa fim suflete frumoase care raspandesc iubire si prietenie. Sa facem ca prezenta noastra in aceasta lume sa conteze cu adevarat! Sa nu fim simpli trecatori prin viata noastra si a celor de langa noi! Sa numaram la sfarsit nu cate lacrimi am sadit sau cati oameni am dezamagit…ci cati oameni am facut fericiti, cate zambete am adus, cate bucurie am semanat in jurul nostru. Cat am fost de iubiti!
Asta cred eu ca inseamna MAGIA DE A TRAI!
Multumiri de Oscar:
Editura Sympoesium – Simona Mantescu si intreaga echipa
Simona Butaru
Libraria Eminescu – Dna Geta Vodislav
Justinian Radu
Alexa Istrate
Cofetaria Christine
Bellballon
Teatrul Omidee
Emilia Musala & Dragos
Andrei Mihai Cristian- un fotograf de exceptie si om extraordinar
LeeLoo & Haiduc & Taz
Nicola – pentru ca esti!
Anastasiei si lui Cath
Anastasiei si lui Cath
1 Comentariu
BuniNicu
16 . 12 . 2015Fericiti cei impliniti ! Ma bucur sincer pentru ei !